Intotdeauna, m-am gandit ca raceala nu ar fi legata de “rece”, cel putin, nu in mod direct. De fapt, de multe ori am iesit afara, iarna cu maneci scurte fara sa “racesc”. Conform perspectivei lui dr. Hamer nu se intampla nimic in corpul nostru fara sa aiba un sens biologic, o semnificatie biologica. Acum, asezati-va pe linistiti, luati-va o bautura si ceva de rontait. Incepem!
Ce spune medicina oficiala despre raceala?
Se paare ca in sfarsit, nu frigul provoaca raceala, De fapt, daca ne-am gandi logic cei care traiesc de la Elvetia in sus, avand temperaturi joase, toti ar trebui sa fie raciti. In acelasi context, in Africa nu ar trebui sa exista raceala, insa e de ajuns sa vedem nasucurile copiilor africani.
Apoi, ni se spune ca ar fi virusii, adenovirusii, rinovirusii, etc. impotriva carora nu se pot prepara vaccinuri pentru ca au o mare capacitate de a se modifica. (!!!)
Dar de unde vin acesti virusi? Nu se stie. Poate de pe alta planeta sau poate din alt sistem solar, cine stie!!
Terestri sau nu, important este ca sunt buni acrobati, sar de la un nas la altul. Dar de ce intr-o familie, la unele nasuri sar si la altele nu? Aaaa…este vina sistemului imunitar. Acum, in aceste vremuri in care stiinta este foarte avansata si totul se pune la microscop, de fiecare data, el e de vina. Desigur, gandirea unei fiinte umane nu se pune sub lentila, ea nu conteaza.
Imaginati-va un extraterestru ca ajunge pe Pamant si vrea sa descopere care e cauza incendiilor.
Observa o casa care arde si ce vede in preajma ei?
a) pompierii b) proprietarii c) curiosii.
Apoi observa un alt incendiu: sunt alti proprietari si alti curiosi dar sunt din nou pompierii. Apoi elaboreaza statisc, potrivit modelului matematici, la 100 de incendii ce nu se schimba? Sunt intotdeauna pompierii. Deductie logica de fier. Cine cauzeaza incendiile? Pompierii, evident! Nu e nimic diferit in anamneza racelii noastre. Sunt virusii = pompierii.
Sa vedem acum cum interpreteaza si explica raceala la NMG.
La ce serveste nasul? La a mirosi. De ce mirosim???? Pentru a evalua. Daca ni se propune un aliment nou, inainte de a-l manca, il mirosim INSTINCTIV. E o actiune, pe care o vedem de multe ori la copii. Fara sa stim ca este absolut natural, cand suntem cu ei in vizita, ii certam cand ii vedem cum miros un aliment pe care nu-l cunosc. De ce il mirosim? Pentru a evalua daca e bun sau nu, daca ceea ce ducem in gura poate sa compromita corpul nostru…
In mucoasa nazala, noi avem glande , care pot fi numite profesori de chimie specializati care au misiunea de a evalua daca acel aliment e biodegradabil sau nu. Astfel ca refuzam, instinctiv un pahar de benzina pentru ca legaturile chimice ale moleculelor de benzina sunt asa de saturi ca organismul nostru nu ar reusi sa le dizolve… In timp ce unaliment este biodegradabil, dar nu e este ingerabil ( Scuze, gen excremente), atunci biologia il gaseste repugnante prin miros.
Animalele care au inca destul de dezvoltat acest simt, il utilizeaza cand intra pe un teritoriu necunoscut. Noi fiintele umane, compensam aceasta stare de vigilenta mai bine cu alte simturi. De-alungul evolutiei omul a mers in patru picioare. In aceasta pozitie a dezvoltat un miros care dincolo de a discerne in bun sau rau, ii permitea sa adulmece “pericolulul” care i s-ar fi manifestat inaintea sa, putand fi vorba de sosirea altor animale feroce sau pradatori. Dupa ce a renuntat la pozita erecta a folosit mai putin mirosul, dezvoltand mai mult simtul vazului. Substituind, intr-un fel mirosul, vazul ii permitea o observare mult mai buna si mai rapida a pericolului, scrutand de la o inaltime mai mare si mai departe.
Care este , atunci problema care se pune asupra mirosului?
A nu reusi sa adulmecam ce este inainte, ce anume se ascunde dupa colt, din punct de vedere biologic, suntem constransi sa ne activam mai mult mirosul pentru ca celelalte simturi nu ne ajuta. destul. In acest moment intra in joc descoperirea dr. Hamer, care demonstreaza ca un conflict biologic, se repercuteaza asupra corpului, in organul functional al conflictului, cand este declansat de un shock neasteptat si dramatic. In cazul nostru mirosul. Pentru a adulmeca mai bine pericolul de dincolo de vizuina, mucoasa nazala se ulcereaza, pentru a permite ca nasul sa inspire mult mai bine mirosurile specifice unui pericol.
Imi dau seama ca cine nu este familiarizat cu acest concept, ramane perplex. Citind aceste cuvinte, ii vine sa inchida pagina si sa injure autorul. Il cred! As face-o si eu. Dar raceala e ceva ce loveste pe toata lumea fara egal. Ce e rau in a accepta ceea ce in natura exista dintotdeauna!! Astfel ca cel mai bine, ajuta exemplele:
Inainte de toate, in timpul conflictului de “frica neprevazuta” activam mucoasa nazala veche ( aceea pe care o utilizam cand eram in patru labe) pentru a mirosi mai bine, pentru a prevedea repede pericolul. Cand conflictul este rezolvat, adica am cunoscut necunoscutul si am rezolvat frica, incepe procesul de reparare: productia de mucus este elaborata de virusi =pompieri. Corpul nostru fiind o masina perfecta acesta elibereaza tot ceea ce nu ii mai serveste, in acest caz, mucus in exces.
Observam copii care merg prima data la gradinita. Avem in fata virusi care au hotarat sa-si faca cuib la gradinita, insa copilul abandonandu-si vizuina/cuibul, locul unde se simte in siguranta si unde cunoaste fiecare colt indepartat, biologic traieste pentru prima oara pe un teritoriu nou, necunoscut lui, o frica neasteptata, neprevazuta. Intors acasa , rezolvata frica, soseste raceala. Este deja stiut ca gradinita sau caminul sunt cuiburi de virusi care astepta infometati sosirea copiilor. De aceea, unii dintre parinti nu ii mai trimit in primele zile ca sa nu se contamineze. Asteapta sa treaca “epidemia” pentru a evita contaminarea. Dupa ce a trecut timpul si raceala a devenit o amintire, se va reintoarce la gradinita si daca nu a avut timp sa exploreze noua viziuna recidiveaza. Nu din intamplare nu toti copii se imbolnavesc pentru ca nu toti traiesc frica neprevazuta.
Observati studentul care trebuie sa depaseasca un examen care pentru el este dificil si necunoscut, dupa ce il trece, vine raceala. Observati cine ia avionul pentru prima data, sau cine merge in vacanta intr-o tara straina pentru prima data. De cele mai multe ori frica neprevazuta ne-o construim singuri in baza programelor de la mamele nostre. daca iesim afara fara fular sau mai lejeri imbracati, ne ia frigul sau daca stam in curent, racim.
Test
La urmatoarea raceala intrebati-va : ce frica neprevazuta am trait?
Observa o casa care arde si ce vede in preajma ei?
a) pompierii b) proprietarii c) curiosii.
Apoi observa un alt incendiu: sunt alti proprietari si alti curiosi dar sunt din nou pompierii. Apoi elaboreaza statisc, potrivit modelului matematici, la 100 de incendii ce nu se schimba? Sunt intotdeauna pompierii. Deductie logica de fier. Cine cauzeaza incendiile? Pompierii, evident! Nu e nimic diferit in anamneza racelii noastre. Sunt virusii = pompierii.
Sa vedem acum cum interpreteaza si explica raceala la NMG.
La ce serveste nasul? La a mirosi. De ce mirosim???? Pentru a evalua. Daca ni se propune un aliment nou, inainte de a-l manca, il mirosim INSTINCTIV. E o actiune, pe care o vedem de multe ori la copii. Fara sa stim ca este absolut natural, cand suntem cu ei in vizita, ii certam cand ii vedem cum miros un aliment pe care nu-l cunosc. De ce il mirosim? Pentru a evalua daca e bun sau nu, daca ceea ce ducem in gura poate sa compromita corpul nostru…
In mucoasa nazala, noi avem glande , care pot fi numite profesori de chimie specializati care au misiunea de a evalua daca acel aliment e biodegradabil sau nu. Astfel ca refuzam, instinctiv un pahar de benzina pentru ca legaturile chimice ale moleculelor de benzina sunt asa de saturi ca organismul nostru nu ar reusi sa le dizolve… In timp ce unaliment este biodegradabil, dar nu e este ingerabil ( Scuze, gen excremente), atunci biologia il gaseste repugnante prin miros.
Animalele care au inca destul de dezvoltat acest simt, il utilizeaza cand intra pe un teritoriu necunoscut. Noi fiintele umane, compensam aceasta stare de vigilenta mai bine cu alte simturi. De-alungul evolutiei omul a mers in patru picioare. In aceasta pozitie a dezvoltat un miros care dincolo de a discerne in bun sau rau, ii permitea sa adulmece “pericolulul” care i s-ar fi manifestat inaintea sa, putand fi vorba de sosirea altor animale feroce sau pradatori. Dupa ce a renuntat la pozita erecta a folosit mai putin mirosul, dezvoltand mai mult simtul vazului. Substituind, intr-un fel mirosul, vazul ii permitea o observare mult mai buna si mai rapida a pericolului, scrutand de la o inaltime mai mare si mai departe.
Care este , atunci problema care se pune asupra mirosului?
A nu reusi sa adulmecam ce este inainte, ce anume se ascunde dupa colt, din punct de vedere biologic, suntem constransi sa ne activam mai mult mirosul pentru ca celelalte simturi nu ne ajuta. destul. In acest moment intra in joc descoperirea dr. Hamer, care demonstreaza ca un conflict biologic, se repercuteaza asupra corpului, in organul functional al conflictului, cand este declansat de un shock neasteptat si dramatic. In cazul nostru mirosul. Pentru a adulmeca mai bine pericolul de dincolo de vizuina, mucoasa nazala se ulcereaza, pentru a permite ca nasul sa inspire mult mai bine mirosurile specifice unui pericol.
Imi dau seama ca cine nu este familiarizat cu acest concept, ramane perplex. Citind aceste cuvinte, ii vine sa inchida pagina si sa injure autorul. Il cred! As face-o si eu. Dar raceala e ceva ce loveste pe toata lumea fara egal. Ce e rau in a accepta ceea ce in natura exista dintotdeauna!! Astfel ca cel mai bine, ajuta exemplele:
Inainte de toate, in timpul conflictului de “frica neprevazuta” activam mucoasa nazala veche ( aceea pe care o utilizam cand eram in patru labe) pentru a mirosi mai bine, pentru a prevedea repede pericolul. Cand conflictul este rezolvat, adica am cunoscut necunoscutul si am rezolvat frica, incepe procesul de reparare: productia de mucus este elaborata de virusi =pompieri. Corpul nostru fiind o masina perfecta acesta elibereaza tot ceea ce nu ii mai serveste, in acest caz, mucus in exces.
Observam copii care merg prima data la gradinita. Avem in fata virusi care au hotarat sa-si faca cuib la gradinita, insa copilul abandonandu-si vizuina/cuibul, locul unde se simte in siguranta si unde cunoaste fiecare colt indepartat, biologic traieste pentru prima oara pe un teritoriu nou, necunoscut lui, o frica neasteptata, neprevazuta. Intors acasa , rezolvata frica, soseste raceala. Este deja stiut ca gradinita sau caminul sunt cuiburi de virusi care astepta infometati sosirea copiilor. De aceea, unii dintre parinti nu ii mai trimit in primele zile ca sa nu se contamineze. Asteapta sa treaca “epidemia” pentru a evita contaminarea. Dupa ce a trecut timpul si raceala a devenit o amintire, se va reintoarce la gradinita si daca nu a avut timp sa exploreze noua viziuna recidiveaza. Nu din intamplare nu toti copii se imbolnavesc pentru ca nu toti traiesc frica neprevazuta.
Observati studentul care trebuie sa depaseasca un examen care pentru el este dificil si necunoscut, dupa ce il trece, vine raceala. Observati cine ia avionul pentru prima data, sau cine merge in vacanta intr-o tara straina pentru prima data. De cele mai multe ori frica neprevazuta ne-o construim singuri in baza programelor de la mamele nostre. daca iesim afara fara fular sau mai lejeri imbracati, ne ia frigul sau daca stam in curent, racim.
Test
La urmatoarea raceala intrebati-va : ce frica neprevazuta am trait?
